Inchizi ochii, incepi sa traiesti prin alte simturi...auzul, mirosul...si te cuprinde o stare euforica
Incearca sa desenezi...in minte....mirosul unei portocale, sub brad, iarna, cand pe geam intra un suierat usor din departarile polare, iar semineul emana scantei de caldura... si incerci sa schitezi pe un norisor o urma de umanitate...care a inghetat...dar nu poti, pentru ca si tu esti rece...fara scapare...fara dragoste...
In fiecare seara fara tine...mirosul de portocale capata alt sens, alta forma, devine alt tablou care, fara sa vrei, prinde viata din pensula gandului meu... asa cum picturile tale se nasc in camera ta din Kogalniceanu...
Cea mai grea provocare a vietii mele a fost sa cuprind in material tot ce nu e menit sa fie asa... de ce sa inchizi intr-o forma fixa ceva atat de simplu si feeric...mirosul de portocale... ??
Pentru ca ma duce cu gandul la tine.... desi tie iti plac mandarinele.... somn usor
come away with me... in the night...
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu